Now my body's on the floor and I am calling..

...well, I'm calling out to you.

Can you hear me now?

Banuiesc ca nu.
Nu m-ai auzit niciodata, nu ma auzi acum, si nu ma vei auzi vreodata.
De ce?
Pentru ca esti fitos, esti cu capul in nori mereu, ai mereu o atitudine de "imi bag .. in tot si nu imi pasa nimic", esti mereu fara regrete si mereu cu pretentii. Si prin toate astea, oamenilor le este frica de tine. Le este frica sa-ti zica "buna" sau sa faca o groaza de lucruri, pentru ca totul se limiteaza la tine, iar tu te limitezi la multe lucruri. In preajma ta toata lumea are grija ce face astfel incat lucrul respectiv sa-ti vina pe plac. Probabil ca in majoritatea cazurilor lucrurile nu ies pe cum vroiai, asa ca mergi mai departe, fara sa te uiti inapoi. De ce? Pentru ca tu nu vrei decat oameni perfecti, care sunt destul de maturi ca sa poata actiona cu cap si cu ratiune in unele momente. Tu vrei maturitate si destrabalare, ceea ce nu prea se poate. O fata nu e potrivita pentru tine daca nu stie sa se distreze, dar nu e potrivita nici daca e copilaroasa. Ori prinzi doi iepuri, ori niciunul.
Pentru tine am irosit un post, pentru tine am legat aceste cuvinte care poate mi se par putin fara sens, pentru tine fac ce fac in fiecare zi, pentru tine, care nici nu observi. Si imi pare rau ca irosesc atata timp pentru persoana ta.

You're a big waste of time.

Scrisoare de la Irina pentru Irina

Draga Irina,

Vroiam sa-ti spun, prin aceasta "scrisoare", ce cred eu cu adevarat despre tine. Si, sincer? Esti o dezamagire. In tot ceea ce faci, faci prost, iese un dezastru. Am incercat sa privesc toate lucrurile bune pe care le faci tu, insa nu reiese nimic. Este totul in zadar. Incepand cu ziua de azi [12.5.2010] ti-ai stricat toate sansele la ceva maret. Poti sa stai bine-mersi sa plangi dupa el, ca nu se va intoarce inapoi. Adevarul este ca, iti cam meriti soarta. Dupa cate lucruri ai facut, mi-e greu sa cred ca vei mai face ceva bun. Cum am spus, esti o mare dezamagire, si mereu vei fi asa. Degeaba plangi, lacrimile nu-ti vor face supararea sa dispara.

Cu drag,
Irina

I never knew...

My insides all turned to ash, so slow
And blew away as I collapsed, so cold
A black wind took them away, from sight
And held the darkness over day, that night
And the clouds above move closer
Looking so dissatisfied
But the heartless wind kept blowing, blowing
I used to be my own protection, but not now
Cause my path had lost direction, somehow
A black wind took you away, from sight
And held the darkness over day, that night
And the clouds above move closer
Looking so dissatisfied
And the ground below grew colder
As they put you down inside
But the heartless wind kept blowing, blowing
So now you're gone, and I was wrong
I never knew what it was like, to be alone
On a Valentine's Day...

[because that's how I feel right now.]